Emoţiile in NLP

Un articol în care să discutam relevanţa emoţiilor mi se pare de o importanţă deosebită atâta timp cât în NLP, lucrul cu emoţiilei este un procedeu de bază. Emoţiile noastre pot fi foarte importante pentru starea de sănătate. Pe de o parte, datele ştiinţifice arată că legătura dintre emoţii şi sănătate este foarte strânsă în cazul tuturor sentimentelor. În cazul sentimentelor negative ca furia , anxietatea sau depresia dacă acestea sunt accentuate şi prelungite pot creşte vulnerabilitatea la boală, pot amplifica simptomele sau pot împiedica recuperarea. Pe de alta parte, stările pozitive cum ar fi, liniştea şi optimismul, par să aibă efecte benefice asupra stării de sănătate. Cercetând noile dovezi ştiinţifice, apare relevantă asemănarea dintre stările psihice care conduc la îmbolnăvire sau însănătoşire şi cele considerate sănătoase sau nesănătoase în multe sisteme spirituale vechi cum ar fi budismul şi creştinismul. Dacă vrem să aflam de ce ne îmbolnăvim într-un anumit moment, trebuie să luam în considerare totuşi mai mulţi factori, nu doar emoţiile.  Constant suntem expuşi acţiunii unor microbi, viruşi sau a unor celule din corp care încep să se transforme în tumori dar, cu toate că sistemul imunitar le supraveghează în permanenţă, există multe lucruri care ne pot slăbi. Unul  dintre factori care slabesc rezistenta corpului este ereditatea. Putem moşteni  tendinţă genetică de a contracta boli autoimune: cancer, boli respiratorii, scleroza multipla…. sau altele. Un alt factor este viciul. Fumatul poate provoca boli de plămâni  iar alimentaţia nepotrivită poate slăbi sistemul imunitar. Mediul este şi el un factor. Poluarea aerului în timpurile moderne a cauzat o creştere semnificativă a problemelor respiratorii cum ar fi astmul. Descoperirile  din ultimii 5 sau 10 ani afirmă că starile psihice pot influenţa puterea sistemului imunitar şi a celui cardio-vascular. Stările emoţionale dăunătoare sunt furia sau ostilitatea, depresia care include tristeţea, autocompătimirea, vinovăţia şi disperarea, stresul care constă în agitaţie, nervozitate, anxietate şi reprimarea sau negarea anxietăţii. Cele benefice sunt calmul, optimismul, încrederea, bucuria şi bunăvoinţa iubitoare. Impactul acestor stări asupra sistemului imunitar a fost măsurat prin creşterea sau descreşterea numărului şi a eficienţei celulelor imunitare.

EMOŢIILE dăunătoare şi starea de sănătate.

Prima stare psihică este furia. Au apărut studii care au demonstrat că furia este un factor puternic în cazul morţilor premature şi a bolilor de inimă. Următoarea stare psihică cu urmări nedorite pentru sănătate este depresia. Persoanele bolnave şi deprimate, în cadrul unor studii, au prezentat cel mai mic număr de celule imunitare. Pacienţii deprimaţi au cele mai puţine celule de acest gen patrulând prin corp, al căror scop este de a lupta cu factorii dăunători sănătăţii. La anxietate şi stres s-a descoperit faptul că emoţiile au produs blocaje arteriale. Ultima emoţie dăunătoare studiată îndelung este reprimarea sau negarea, sentimente asemănătoare ignoranţei sau amăgirii. S-a constatat că aceste sentimente fac ca pesoanele să fie mai sensibile la astm , hipertensiune şi răceli.

EMOŢIILE benefice şi starea de sănătate.

Dacă cercetăm stările psihice benefice constatăm că acestea produc o însănătoşire a corpului.

Liniştea sau starea de calm:  creşte producerea de celule imunitare.

Optimismul : din studiul acestui sentiment s-a observat şi constatat că persoanele optimiste au avut mai puţine probleme de sănătate iar în cazul unor probleme de sănătate s-au recuperat mult mai repede decât cele pesimiste. Încrederea şi Conectivitatea Socială arată că:  persoanele care luau parte la diferite activităţi civice de genul: organizaţii, biserică, întâlniri publice, diferite şedinţe, tot ceea ce   dă sentimentul de responsabilitate, încredere şi de conectivitate într-o comunitate mai largă au arătat că  numărul deceselor acestor persoane la vârste medii ( până în 50 de ani ) este  mai mic.

Bucuria sau fericirea : Studiile asupra persoanelor care urmăresc comedii au arătat că nivelul de cortizon este redus iar cel al celulelor imunitare este crescut.

Bunăvoinţa iubitoare:  Studiile asupra acestui sentiment au arătat ca pacienţii, pe durata împărtăşirii lui, au avut crescute nivelul celulelor imunitare.

Unele dintre cele mai bune studii fac un pas mai departe, în sensul că ele nu se rezumă la măsurători globale ale funcţiilor imunitare, cum este cazul celulelor T şi B ( celulele sistemului imunitar), ci măsoară şi variaţiile şi incidenţa bolii, dar despre acestea vom discuta mai detaliat în următoarele articole.

Comments are closed.

Categories

A sample text widget

Etiam pulvinar consectetur dolor sed malesuada. Ut convallis euismod dolor nec pretium. Nunc ut tristique massa.

Nam sodales mi vitae dolor ullamcorper et vulputate enim accumsan. Morbi orci magna, tincidunt vitae molestie nec, molestie at mi. Nulla nulla lorem, suscipit in posuere in, interdum non magna.